Partenerii sociali sectoriali din UE își unesc forțele pentru a combate violența și hărțuirea comise de terți în legătură cu munca

Comisia Europeană a anunțat marți, 6 mai 2025, faptul că sindicatele și organizațiile patronale din cinci sectoare au semnat Ghiduri pentru prevenirea și combaterea violenței și hărțuirii legate de muncă.

Conform comunicatului, aceste Ghiduri actualizează documentul existent din 2010, extinzând în mod notabil domeniul de aplicare pentru a include cyber-violența și subliniind principiile egalității de gen și nediscriminării.

Ghidurile se referă la violența și hărțuirea comise de terți în legătură cu munca – adică acele acte comise de clienți, pacienți, utilizatori de servicii, studenți, părinți, membri ai publicului sau alți furnizori de servicii – și diferă de violența exercitată de colegi sau angajatori.

Documentul a fost semnat în cadrul reuniunii Forumului de Legătură prezidată de Comisia Europeană, la data de 6 mai 2025, de parteneri sociali care reprezintă angajatorii și lucrătorii din:

• administrațiile guvernamentale centrale
• administrațiile locale și regionale
• spitale
• educație
• HORECA (hoteluri, restaurante și cafenele)

Aceste sectoare economice sunt deosebit de expuse la violență și hărțuire comise de terți. Împreună, ele angajează peste 50 de milioane de lucrători în întreaga UE, care pot beneficia potențial de aplicarea acestor Ghiduri.

Documentul stabilește pași concreți pe care angajatorii și lucrătorii îi pot face împreună pentru a combate acest fenomen. În aceste Ghiduri, partenerii sociali își reafirmă angajamentul pentru o politică de toleranță zero față de violența și hărțuirea comise de terți și subliniază necesitatea unei abordări sensibile la gen și intersecționale. Ei accentuează importanța dialogului social în proiectarea și implementarea politicilor de prevenire și reducere a consecințelor acestui fenomen.

Semnatarii Ghidurilor actualizate subliniază că violența și hărțuirea comise de terți la locul de muncă au consecințe grave asupra sănătății, demnității și încrederii lucrătorilor. Aceste comportamente subminează mediul de lucru, moralul personalului, atractivitatea locurilor de muncă și reținerea forței de muncă. De asemenea, pot crea un mediu nesigur pentru public și utilizatorii serviciilor, având un impact social negativ larg.

Măsuri-cheie

Deși nu sunt obligatorii din punct de vedere legal, Ghidurile oferă îndrumări esențiale privind implementarea unor politici și proceduri eficiente în consultare cu lucrătorii și reprezentanții lor sindicali. Printre măsurile-cheie se numără:

• Identificarea mai eficientă a riscurilor: evaluările riscurilor de sănătate și securitate în muncă ar trebui utilizate pentru a cartografia riscurile specifice sectorului și ocupațiilor, în vederea dezvoltării de măsuri preventive și reactive adecvate.
• Proceduri de raportare și reacție: ar trebui să existe canale accesibile, confidențiale și sigure pentru ca lucrătorii să raporteze incidentele, știind că anonimatul le este protejat.
• Sprijin pentru victime: lucrătorii afectați trebuie să aibă acces la servicii de sprijin adecvate pentru a face față consecințelor violenței și hărțuirii comise de terți la locul de muncă.
• Formare și conștientizare: instruirea continuă pentru angajatori și lucrători în vederea recunoașterii, prevenirii și gestionării violenței și hărțuirii comise de terți contribuie la promovarea unei culturi organizaționale de toleranță zero și ajută lucrătorii să își înțeleagă mai bine drepturile și procedurile de raportare.

Cazurile de violență și hărțuire comise de terți la locul de muncă au crescut, în special în timpul și după pandemia de Covid-19. Datele Eurofound arată că 12,5% dintre lucrătorii din UE au experimentat o formă de comportament social advers, factori favorizanți fiind digitalizarea accelerată, lipsa forței de muncă și a competențelor, precum și violența bazată pe gen.

Ponderea femeilor afectate este mai mare decât cea a bărbaților, cu cea mai semnificativă diferență în cazul raportării atenției sexuale nedorite, unde 3% dintre femei sunt afectate comparativ cu 1% dintre bărbați. Mai mult, femeile cu vârste între 16-24 de ani sunt mai expuse, cu un procent de 8% raportând astfel de incidente.

Mai multe detalii regăsiți aici.

Sursa: Comisia Europeană